Belarus se alătură războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Cu ce îi e dator Alexander Lukashenko lui Vladimir Putin

Belarus s-a alăturat marți invaziei rusești în Ucraina, trupele acestei țări intrând în regiunea Cernihiv din nordul Ucrainei, au confirmat autoritățile ucrainene. Într-un tweet postat marți dimineață, parlamentul ucrainean, Verkhovna Rada, a confirmat rapoartele anterioare potrivit cărora trupele belaruse se aflau pe teritoriul ucrainean.

Trupele din Belarus se alătură invaziei rusești în Ucraina

„Trupele belaruse au intrat în regiunea Cernihiv. Informația a fost confirmată public de Vitaliy Kyrylov, purtătorul de cuvânt al Forțelor de apărare teritorială din nord. Mai multe detalii mai târziu”, se arată în tweet.

Potrivit rapoartelor locale, o coloană belarusă formată din 33 de unități a intrat în regiunea situată la nord de Kiev, cu comunicațiile mobile întrerupte.

Desfășurarea din Belarus are loc la câteva zile după ce liderul autoritar Alexander Lukașenko a organizat un referendum privind modificările propuse la constituție care i-ar permite să consolideze controlul asupra țării și să pună capăt statutului Belarusului de zonă liberă de arme nucleare – deschizând calea pentru o posibilă desfășurare de arme nucleare rusești în țară.

Un oficial al administrației americane a avertizat ce se va întâmpla

Belarus se pregătește să trimită soldați în Ucraina pentru a sprijini invazia rusă, într-o desfășurare care ar putea începe chiar de luni, a declarat duminică seara un oficial al administrației americane.

„Este foarte clar că Minsk este acum o extensie a Kremlinului”, a declarat oficialul, care a vorbit sub protecția anonimatului pentru a discuta despre o evoluție sensibilă în materie de securitate.

Președintele belarus Alexander Lukașenko este un aliat apropiat al președintelui rus Vladimir Putin, iar acesta a permis trupelor rusești să se adune în Belarus și să desfășoare exerciții militare pe scară largă acolo. 

Alăturarea Belarusului invaziei rusești complică semnificativ discuțiile propuse între Rusia și Ucraina, pe care cele două părți le-au organizat la granița ucraineană cu Belarus.

Adăugând tensiuni, Putin a declarat duminică că a pus în alertă forțele sale de descurajare nucleară, atribuind această măsură „declarațiilor agresive” din partea Occidentului. Casa Albă a calificat ordinul drept un exemplu de „fabricare a unor amenințări care nu există”.

Între timp, Uniunea Europeană a anunțat că va închide spațiul aerian pentru avioanele rusești și va finanța achizițiile de arme către Ucraina, în timp ce mai multe națiuni, inclusiv Statele Unite, promit să blocheze accesul Kremlinului la rezervele sale considerabile de valută în Occident și să taie accesul unor bănci rusești la sistemul de mesagerie financiară SWIFT.

Ce relație este între președintele Belarusului și Vladimir Putin

Belarus, o țară cu aproximativ 9,5 milioane de locuitori, situată la granița de est a Rusiei și la granița de nord a Ucrainei, se află în vizorul lui Vladimir Putin de mult timp, la fel ca și Ucraina.

Putin consideră că aceste două țări independente, ambele foste republici sovietice, fac parte din centrul istoric al Rusiei. El susține că au fost separate pe nedrept de patria mamă după destrămarea Uniunii Sovietice în 1991.

Din 1994, Belarusul a fost condus de autoritarul Alexander Lukașenko, care a reușit să mențină un anumit echilibru între Vest și Est, menținând în același timp controlul centralizat al statului asupra economiei și sistemului politic. Această presupusă neutralitate a fost motivul pentru care discuțiile de pace cu privire la prima invazie a lui Putin în Ucraina, în 2014, au avut loc în capitala belarusă Minsk.

Cu toate acestea, Kremlinul urmărește de ceva timp ceea ce unii au numit o „anexare soft” a Belarusului. 

Oligarhii ruși – membri ai elitei super-bogate care au reușit să dobândească controlul privat asupra unor industrii importante odată cu prăbușirea Uniunii Sovietice – au cumpărat bucăți cheie din economia belarusă. Iar Moscova a făcut presiuni asupra Belarusului pentru a exporta bunuri prin porturile rusești.

Dar până acum nu au existat niciodată trupe rusești bazate pe teritoriul ucrainean.

De ce ajută Belarusul Rusia să invadeze Ucraina?

În 2020, Lukașenko i-a devenit dator lui Putin pentru a-și salva dictatura. O generație bielorusă mai tânără – una căreia i s-a permis să călătorească și care s-a săturat de regimul de tip sovietic – s-a revoltat împotriva măsluirii alegerilor prezidențiale de către Lukașenko. 

Sondajele la ieșirea de la urne și monitorii electorali au considerat că alegerile au fost câștigate de Sviatlana Tsikhanouskaya, o fostă profesoară de engleză care a făcut un pas curajos pentru a candida după ce soțul ei, un candidat popular, a fost încarcerat, conform Inquirer.

Atunci când sute de mii de cetățeni au protestat împotriva alegerilor furate, Lukașenko i-a zdrobit pe demonstranți cu tot sprijinul politic și economic al lui Putin. Liderul rus a salvat economia belarusă și a spus clar că se va opune oricărui efort de democratizare a țării.

Așadar, Lukașenko nu a fost în măsură să spună „nu” atunci când Putin a trimis 30.000 de soldați ruși în Ucraina în februarie pentru exerciții comune cu trupele belaruse, ca pregătire evidentă pentru invazia rusă. 

Aceste trupe belaruse, până acum, au rămas loiale lui Lukașenko, iar acum se pare că unele dintre ele se vor alătura invaziei rusești în Ucraina.

În plus, Lukașenko tocmai a impus organizarea unui referendum prin care renunță la statutul non-nuclear al Belarusului, pe care l-a acceptat atunci când a renunțat la armele nucleare din epoca sovietică în 1994. Acest lucru înseamnă că Rusia ar putea muta arme nucleare în Belarus.